Eterna problemă a localizării la Microsoft România

translation-languageAm atins tangențial această temă în episodul 16 al emisiunii ”Windows fără limite”, unde a fost prezent și Tudor Galoș, Microsoft România. Comentariul lui Axel la articolul asociat episodului 16 m-a făcut să recitesc ceea ce am citit pe îndelete și la momentul publicării acestui articol, și mă refer la comentariile foarte bine argumentate de acolo, care au creat o discuție aprinsă.

Mă așteptam ca Microsoft să rețină aceste discuții și să mai iasă din babilonia corporatistă all-american cu care exagerează de multe ori. Este adevărat că mediul business este acela care contează foarte mult ca profit pentru Microsoft și așa va fi întotdeauna. Dar traducerile sterile și artificiale făcute într-un mediu complet rupt de România (la Dublin, oricît ești de român, parcă tot nu ești în apele tale de acasă ca să judeci fără subiectivism, natural, cum să faci traducerile) văd că persistă.

Nu cred că în mediul de afaceri high end din România se mai poartă o politețe mașinală și rece. Managerii și persoanele foarte bine pregătite din conducerile marilor firme au o etichetă și anumite pretenții, dar sînt și ei oameni, care se exprimă natural, nu robotic și monoton, rece, glacial, impersonal. Cred că a venit timpul să mai lăsăm chestiile simandicoase la o parte. Mamutul corporatist nu a murit încă, noroc cu rețelele sociale, în care a trebuit să se implice și Microsoft, vrînd nevrînd. Dar și acolo este pînă la urmă o mască, o chestiune de fațadă. Sîntem în trend pentru că nu avem încotro, dar la noi în ogradă sîntem cît de refractari și de conservatori cu ale noastre cît vor mușchii noștri de mega corporație.

Microsoft a făcut un prim pas spre renunțarea la formalism cu campania ”ZĂ”, folosită pentru lansarea Office 2010. Cică era vizat un anumit mediu (segment) retail, unde impactul scontat nu a fost atins (probabil) niciodată. Susțin cu tărie în continuare argumentele pe care le-am expus aici, la care adaug următoarele : cred că Microsoft are o politică a extremelor foarte prost aplicată. Să mă explic : în retail, cu lansarea Office 2010 Romanian, s-a făcut această campanie ”ZĂ” tot artificială, bazată pe un pseudo-limbaj al culturii suburbane, unde se exagerează pentru a se ajunge la un anumit public vizat. Mă rog, politici de marketing prea subtile pentru mine. Dar e o extremă. Coborîm la un nivel de limbaj cultivat artificial de unii copywriteri din agenții pentru a atinge publicul țintă. Sincer mă întreb dacă la următoarea suită nu vom vedea cumva o manea special compusă pentru Office 2012 sau cum se va chema ?translate

Pe de altă parte nu cred că Microsoft a învățat prea mult din feedback, sau poate nu au vrut să învețe. Sînt convins că Microsoft România nu are resursele celor din Redmond și sînt și mai convins că România nu este cea mai semnificativă piață pentu corporație. Dar e imposibil să nu sesizezi limbajul artifical, sintetic, al localizărilor, chiar dacă ele conțin voit un anumit grad de neutralitate. Ar trebui să se mai umble la dozarea acesteia, înspre scădere. Pentru că în laboratoarele din Redmond se studiază comunicarea naturală cu calculatorul, spre care se tinde. Și atunci cum o să instruiesc utilizatorii să folosească limbajul scorțos pentru a lansa o comandă vocală ? Nu toți avem ore de dicție la activ, de exemplu Smile.

Cred că scopul final al oricărui produs software este productivitatea, cu mare accent pe ergonomie. La capitolul ergonomie intră și interfața, inclusiv mesajele afișate de soft în interacțiunea cu utilizatorul. Microsoft proiectează produse la nivel global, care vor fi folosite în cele mai diverse medii și culturi. Dar dacă tot s-au apucat să facă unele localizări, cred că o cercetare aprofundată a specificului cultural, a modurilor de comunicare, a limbajului și eficienței diferitelor tipuri de limbaj ne-ar aduce mai aproape de ceea ce ne dorim cu toții : un software cool, prietenos, ușor de folosit și foarte eficient.

Vă sugerez să citiți și voi articolul acesta, acesta și acesta, comentariile acestui articol, dar și aceste pagini: MunteAlb și blogul lui Cristian Secară pentru a vă face o părere și apoi vă invit să comentați.

Aș vrea să aflăm care este situația cu inițiativa de aliniere a localizărilor.

P.S. – pentru cei curioși, scriu intenționat cu î din i. Don’t ask me why.

articole conexe :


Cosmin Tătaru este tehnician de suport IT și web design & development freelancer. Principalele sale zone de interes sunt IT support pentru sistemul de operare Windows (client sau server) și web developement cu Wordpress și Joomla. În timpul liber scrie pe windowsfaralimite.ro, tutorialeoffice.ro și se implică în comunitatea IT Spark (http://itspark.ro), unde este moderator și speaker..

  • Anonymous

    Dincolo de paronia, stilul acesta practicat de Microsoft are avantajele lui și sunt imense. Doar nu credeți că localizarea s-a început așa, ca o vrăjeală. Sau mă rog, credeți ce vreți, dar în realitate s-a dezbătut și la Microsoft mult timp problema imperativ vs. impersonal (deschide vs. deschidere).

    Și sunt multe argumente pentru vorbirea impersonală ([1] faptul că majoritatea meniurilor dintr-un program sunt *titluri* și nu verbe, de exemplu cuvântul Editare este un titlu de meniu și nu o comandă imperativă, la fel comanda “Deschidere…” din meniul Fișier ș.a.m.d.; [2] faptul că de multe ori un text se adresează utilizatorului și nu computerului gen “Revocare”, “Autentificare”, “Deplasare”/”Salt la” [3] pentru uniformizare în textele meniurilor; [4] pentru că infinitivul lung – deschidere, oprire, ieșire – are în română și rol imperativ, a se vedea sistemul rutier – “Oprire!”, “Ocolorire prin stânga!” – sau construcții ca “răbdare!”, “mișcare!”, “fără supărare!”).

    Și argumentele continuă. Nu știu de ce vi se par stângace, eu aveam 13 ani când am folosit prima dată Windows XP în română și nu mi s-a părut destul stângaci sau neprietenos pentru că era tradus impersonal.

  • Anonymous

    Dincolo de paronia, stilul acesta practicat de Microsoft are avantajele lui și sunt imense. Doar nu credeți că localizarea s-a început așa, ca o vrăjeală. Sau mă rog, credeți ce vreți, dar în realitate s-a dezbătut și la Microsoft mult timp problema imperativ vs. impersonal (deschide vs. deschidere).

    Și sunt multe argumente pentru vorbirea impersonală ([1] faptul că majoritatea meniurilor dintr-un program sunt *titluri* și nu verbe, de exemplu cuvântul Editare este un titlu de meniu și nu o comandă imperativă, la fel comanda "Deschidere…" din meniul Fișier ș.a.m.d.; [2] faptul că de multe ori un text se adresează utilizatorului și nu computerului gen "Revocare", "Autentificare", "Deplasare"/"Salt la" [3] pentru uniformizare în textele meniurilor; [4] pentru că infinitivul lung – deschidere, oprire, ieșire – are în română și rol imperativ, a se vedea sistemul rutier – "Oprire!", "Ocolorire prin stânga!" – sau construcții ca "răbdare!", "mișcare!", "fără supărare!").

    Și argumentele continuă. Nu știu de ce vi se par stângace, eu aveam 13 ani când am folosit prima dată Windows XP în română și nu mi s-a părut destul stângaci sau neprietenos pentru că era tradus impersonal.

  • http://blog.weebo.ro StelistCristi

    Totuşi, eu nu pot să îmi imaginez cum poate un traducător uman să traducă astfel… Oare acel traducător vorbeşte şi astfel în viaţa de zi cu zi? Eu nu pot să cred că un om face traduceri inumane, robotizate cu o adresare complet anormală, acuma pe bune :) ) Tudor Galoş zicea cum că noi nu avem un dicţionar cu cuvinte tehnice (ceva asemănător, nu mai ştiu). Glosarul de pe i18n.ro ce este atunci? Există un asemenea dicţionar, chiar dacă e bun sau mai puţin bun. Eu totuşi cred că ceva nu ni se spune, ceva ce ştiu doar cei de la Microsoft.

  • http://windowsfaralimite.ro Cosmin Tătaru

    Da, probabil că traducerile de la Microsoft se fac în colaborare cu extratereștrii 8) :)) :p

    Ce e mai ciudat e că tăcerea persistă și că încă nu reacționează nimeni de la ei.